"Cuvantul este infinitul care nu–si gaseste linistea in finitul din tine pana nu il intelegi mai mult decat pe tine insuti"Sorin Cerin

понедельник, 18 июня 2012 г.


Umbra hoinara
Undeva intr-un oras imens
Pe o strada intuneacata,
Sub lumina felinarelor,dintr-o parte in alta
Se vede umbra cea hoinara,neinfricata.

Din departare se simte mirosul de alcool
Ce a fost consumat de tinar din dezamagire,binevol.
In mina stinga o sticla cu alinare,
Iar in dreapta o lunga si frumoasa floare.

El merge lin  pe drumul lung,omorit…
Chipul lui tinar,frumos,e mohorit,
Cuprins de tristetea dragostei neimpartasite
Izbucneste in plins  fara cuvinte.

Umbra lui hoinara se plimba pina in zori
Incet se aseaza pe bordura drumului
Lasa sticla jos,trandafirul il pune alaturi
Si scoate verigile din buzunarul de linga inima lui.


 12.06.12

3 комментария:

Ana_Maria комментирует...

trist dar adevarat in cele mai dese ori

Arina) комментирует...

Mi-a plăcut mult poezia,are un sens profud,care m-a impresionat.Ești Bravo!!!

Unknown комментирует...

mersi moolt..