Umbra hoinara
Undeva intr-un oras imens
Pe o strada intuneacata,
Sub lumina felinarelor,dintr-o parte
in alta
Se vede umbra cea
hoinara,neinfricata.
Din departare se simte mirosul de
alcool
Ce a fost consumat de tinar din
dezamagire,binevol.
In mina stinga o sticla cu alinare,
Iar in dreapta o lunga si frumoasa
floare.
El merge lin pe drumul lung,omorit…
Chipul lui tinar,frumos,e mohorit,
Cuprins de tristetea dragostei
neimpartasite
Izbucneste in plins fara cuvinte.
Umbra lui hoinara se plimba pina in
zori
Incet se aseaza pe bordura drumului
Lasa sticla jos,trandafirul il pune
alaturi
Si scoate verigile din buzunarul de
linga inima lui.
12.06.12
3 комментария:
trist dar adevarat in cele mai dese ori
Mi-a plăcut mult poezia,are un sens profud,care m-a impresionat.Ești Bravo!!!
mersi moolt..
Отправить комментарий