Minciuna

Din zi in zi mai mult,

Din cuvint in cuvint aruncata

Minciuna isi ia aripi,incurcata

In realitatea tulburata.

Un gind despre un fapt real

Tot cu ea se termina,

Omul buimacit ingina spre ideal

Minciuna dupa minciuna despre faptul real.

Minciuna cuprinzindu-l strins

Nu-I mai lasa sperante de on neinvins,

Iar adevarul moare incet,incet…

Apoi e inmormintat si invins.

Lumea intreaga uita ce-I adevarul,

Crede miciuna,e zapacita,

Precum si Eva din minciuna a muscat marul,

Neglijind adevarul.

Pe intreg Pamintul mare,

Din colt in colt,din zare in zare

Ea este atotputernica,

Minciuna,seaman nu mai are.

Ea i-a adunat pe toti dea rindul

Pe fiecare domol miscindu-l

Spre cel ce a fost izgonit

Ce e  tatal cuvintului ce duce jos in infinit…

 29.05.12,00:09

Andrei Burcovschi