Curg
lacrimi
Ochii verzi si inselati
Privesc duios fotografia,
Se lasa lin in jos vegheati
Si dau drumul lacrimii luminati.
Pe obrazul tinar, fin
Curg acele lacrimi de suspin,
Lacrimi rare dar mascate
Curg zeci si zeci pe chip insirate.
Gindul lui zboara-n adincuri,
Sufletul cauta mereu in zare,in
ceruri
Acea fata barbateasca,cu riduri si
amintiri
Ce-i lipseste-ntreaga viata din
sclipiri.
Iar inima i se destrama,
Se fringe in naframa…
Simte lipsa lui mareata,
Incetul cu incetul se ascunde in
ceata.
Si lacrima cade pe mina chinuita,
Lacrima cade pe inima zdrobita…
Si incet prin soapta se aude
intrerupt :
“De ce ai plecat?De ce eu singur ma
lupt?”
31.05.12/00:46
Andrei Burcovschi
Комментариев нет:
Отправить комментарий